luni, 10 august 2015

(În)cerc

Trei zile de valuri care să dezvelească toate melancoliile. Am nevoie de mare pentru a continua rutina vacanţelor din copilărie. Fiecare val care vine mă construieşte pe mine. Stropi mici se ridică la cer nevăzuţi şi se întorc la următoarea ploaie. Dragostea nu poate fi un singur lucru, un singur fel, o singură metaforă, un singur val – scriu în gând în timp ce străbat plaja mica de la un capăt la altul din nou şi din nou. Melancolia cere de mâncare.

Niciun comentariu: